joi, 16 iulie 2009

Tinta finala a lui Oprescu este Palatul Cotroceni

În laboratoarele secre-te din catacombele PSD-ului, alchimistul întunecat Ion Iliescu a pregatit un produs „magic” pentru recucerirea Cotrocenilor. E adevarat ca inventatorul „democratiei originale” nu a fost prea inspirat de data aceasta, clonand aproape unu la unu reteta de succes marca Traian Basescu. Rateul celor 322 de cavaleri în privinta suspendarii i-a nascut vrajitorului de scoala rusa ideea „candidatului independent”, care mie îmi seamana al naibii de mult cu cel manciurean! Scenariul în doua trepte prinde contur. Oprescu intra în turul al II-lea pentru Capitala. Daca ar câstiga primaria, drumul catre vârful piramidei va fi mai concret si mai neted, chiar decât autostrada lui suspendata! „Independentul” suparat pe sistemul ticalosit (alta asemanare izbitoare cu actualul presedinte) se bucura acum de sprijinul liberalilor, pesedistilor, cu doua exceptii notabile, Vanghelie si Diaconescu, PC-ului, cu alte cuvinte al tuturor celor care au votat suspendarea lui Basescu! Lucrurile devin din ce în ce mai clare. Geoana, un barbat politic prea putin dotat, cade în mrejele batrânului edec si, speriat ca fata mare de protuberanta proaspatului sot, îi face jocurile, sacrificându-l pe singurul pesedist cu fata umana si discurs european, Cristi Diaconescu. Sprijinul pe care acesta din urma l-a avut cu adevarat în campanie i-a venit de la organizatia de Bucuresti, în rest, tacere, discretie si pe alocuri sabotaj. Iliescu l-a cumparat ieftin pe Geoana, învatându-l cum sa-si elimine adversarii pentru presedintia partidului. Si iata cum firavul lider pesedist îsi schimba radical discursurile de la o zi la alta. Cum îl certa el în mai pe Oprescu, acuzându-l ca are sprijinul unor mafioti, ca în iunie sa-i ofere pe tava sprijinul logistic. Cât de previzibila si urât mirositoare este politica româneasca?! Dar sa revin la scenariul atât de drag vesnic tânarului Ion Iliescu. Sa nu ne miram de subtilitatile manevrelor lui, caci nu cred ca am putut uita „revolutia” instrumentata de el, mineriadele, evenimentele din 1990 de la Tg. Mures etc. Un principiu serios spune ca nu poti avea în acelasi timp banii si puterea. Am vazut ca pe Iliescu nu l-a prea interesat averea, în schimb este excitat pâna la orgasm intelectual de sceptru, coroana si de faptul ca i se poate spune si lui, ca unui model existential de al sau, „Tatucul”! În democratie e nasol, nu poti avea decât doua mandate, desi în „originalitatea” sa Iliescu a avut doua si jumatate, asa ca avea nevoie de o marioneta credibila, capabila sa-l bata pe Basescu cu armele lui: discurs, sarm, priza la femei, credibilitate în rândul maselor. Sunt aproape convins ca Oprescu nu-i este complice, nici macar nu stie cât de diabolic îi este mentorul, s-a bucurat ca poate deveni si el managerul Bucurestiului, a primit si o sacosa cu mici atentii de la niste baieti destepti care au mai plimbat sacosa prin peisaj, dar s-au trezit refuzati, însa nu cred ca a întrezarit capatul drumului propus de „bunicuta”, care are obiceiul sa manânce lupi! Ma rog, nu-mi place Blaga nici cât negrul de sub unghii, dar sa-i iasa planurile comunistoide ale lui Iliescu, în 2008, parca ar fi pea mult!

08.06.2008