Se mai naruie un mit. Cel al „ combinatorului”. E[ecul r`sun`tor al staff-ului vejnicului medaliat cu...argint, Mircea Geoan`, sub]irimea argumentelor false: frauda, copii batu]i, arhive secrete folosite dupa bunul plac [i \n interes meschin, strategiile oculte discutate \n ceas tainic cu jurnali[ti-[antaji[ti n-au mai func]ionat turul acesta. Peste brandul „Hrebenciuc” se a[terne un bine meritat praf al uit`rii. Se ridica voci articulate,chiar in PSD, care-i contest` utilitatea la panoul cu butoanele care controleaza banii si func]iile partidului. Era Iliescu, N`stase, Hrebenciuc repeta versurile lui Alexandri: „La rasaritu-]i falnic, inchin al meu apus” [i, desigur, realizeaz` ca majoritatea romanilor nu se mai lasa fraieri]i, atat de u[or. Am ajuns la maturitate. Avem deja 20 de ani de la rena[tere! Un alt fel de politica se prefigureaza in zorii noului mandat. Cea a reconcilierii, iar dac` politicienii tuturor partidelor vor \n]elege, \n sfar[it, ca avem o singur` Romanie, un singur popor [i acela[i ideal de progres material [i spiritual, vom ajunge in Europa pe locul meritat cu prisosin]`. Ne-au demonstrat-o Mircea Eliade, Cioran, Culianu...[i mul]i al]ii. Pre[edintele, pare ca s-a maturizat primul, nici atat de hulitul Geoan` n-a r`mas insensibil la tem`. {i Crin Antonescu pare determinat sa se implice, al`turi de liberali, intr-un program de construc]ie na]ional`. Poate, c` for]a spiritului a modelat pu]in interiorul intregii clase politice, scuturat` de rezultatul scrutinului , dar mai ales de penibilul situa]iei \n care s-au plasat Geoana [i echipa lui. Dar s` nu ne \mb`tam cu apa chioar`, apropo de Cotrocieni, s` a[tept`m vigilen]i desf`[urarea de energii. Revenind la metoda „hrebeniciunista”, putem trage concluzia c` filosofia [mecheriei se apropie de atingerea limitei competen]ei, ca urmeaz` s` se topeasc`, iar din cenu[a ei s` ias` un program nou, bazat pe compen]`, moral` [i spiritual`. Lumea se schimb`, [i noi, vrem nu vrem, cu ea!
joi, 17 decembrie 2009
„Violet” Hrebenciuc s-a fript ca Icar
marți, 15 decembrie 2009
Mascariciul politic se pregateste de pensie
P.S:. Am scris acest editorial exact în maniera pamfletara pe care o considerati brandul Alcibiade. Si stiti de ce, domnule V.C.? Pentru ca stiu ca va oftica pâna la umflarea gusei si bulbucarea ochilor! Hi, hi... Mafia, medicamentele...
joi, 3 decembrie 2009
vineri, 27 noiembrie 2009
Campanie electorala in cimitir
Discordia sora, ceva mai elevata a scandalului rasuceste pe toate partile omul politic roman aflata in campanie, precum autopsierul cadavrul, dupa bunul lui plac. Exista o similitudine intre politician si hoit: lipsa licarului din ochi.Recunosc, sunt un colectionar de zambete si priviri luminoase si-mi place sa deslusesc caractere studiind chipuri si gesturi. Daca ati face si dumneavoastra acest exercitiu haios urmarindu-i pe membrii partidelor aflate in razboi, v-ati simti ca in videoclipul Thriller al lui Michael Jakson, urmariti de niste zombie iesiti din catacombele PSD-ului, PNL-ului si, o vai, ale PD-L-ului. Livizi, reci si deseori, vineti de furie soldatii inregimentati politic isi arunca ineptii puturoase si cu un efort urias de vitalitate isi lauda favoritii. Singurul care este viu, si asta trebuie sa ne dea de gandit este Basescu. Da, e limpede motivul. El i-a omorat pe toti. Si pe Roman si pe Ciorbea, pe taranisti si liberali, dar sa admitem si ca pe Nastase. Pana astazi cred ca este meritul sau cel mai important daca nu cumva singurul. I-a asasinat desigur si pe ai sai. Pe Blaga l-a ridiculizat in alegerile pentru Bucuresti, pe Boc l-a umplut de rusine lasndu-l, cat e el de mititel, cu poponetul intre doua fotolii ministeriale. Lista macelului continua caci dansul este criminal politic in serie. Pe Vadim l-a scos din parlament, iar pe Crin l-a abandonat intre foarfecele abil manuite de Hrebenciuc.Asadar, domnule presedinte, ati ramas singurul supravietuitor, un fel de Sergiu Nicolaescu al referendumurilor, dar sa stiti, ca nu va mai priveste nimeni. Am trait atat de bine, incat ne-am dus la culcare in loc cu verdetea unde nu mai exista nici intristare, nici suspin. Adica, in
joi, 19 noiembrie 2009
Romania scoasa la talcioc pentru un pumn de...ruble!
Pilda talharului de pe cruce, precum si cea a lui Saul care devine Paul, ma incurajeaza sa cred in recuperarea ratacitului si asezarea lui pe Calea cea dreapta. Dezbaterile lui Basescu cu Antonescu si a acestuia cu Geoana mi-au dat cateva raspunsuri satifacatoare intrebarilor mele legate de viitorul politic al Romaniei. Faptul ca nici o formatiune nu poate guverna singura si, prin urmare, are nevoie de o alianta ii face pe ravnitorii fotoliului de la Cotroceni sa nu bata campii fara masura. O fac, dar totusi in limitele comunicarii. Sunt aproape convins ca atat presedintele in functie, cat si cel al liberalilor au inteles naturaletea unei viitoare guvernari de dreapta in defavoarea unei aliante contra naturii cu acelasi PSD nereformat, tributar sforarilor care au implemntat in Romania dictatura coruptiei. Curtoazia si sarmul intalnirii dintre Antonescu si Basescu a avut ca antonimie sterilitatea dialogului intre liberal si liderul pesedist. Vizita incognito la Moscova a liderului cu o soacra, ceva mai puternica, chiar decat a fost Dana Nastase alimenteaza tunurile democrat liberalilor si pe cele ale caror ghiulele le procura, pe filiera franceza, Dinu Patriciu. Atat Traian, cat si Crin se concentraza la unison pe o campanie de bun simt. Geoana cu suita lui de agitatori se straduieste machiavelic, adica scuzand toate mijloacele pentru atingerea scopului sa intre in turul doi, ca dupa 22 noiembrie sa-i taie fata marinarului cu sprijinul tuturor perdantilor din primul tur. Dar se va intepa in propria-i teapa ascutita cu satare arabesti de Hrebenciuc, prietenul Haysamului si al Taherulu, pentru ca este evidenta orientarea ocupantului locului trei catre refacerea Aliantei D.A. Face ce face, jucatorul si trage cartile cele mai convenabile, nefacand propriu zis nimic ci profitand de greselile adversarilor. Etalarea de smecherie a lui Bogdan Chiriac in fata unor microfoane ascunse si pledoaria lui ca Geoana fura din banii dedicati campaniei, secretul relatiei dintre Geoana si ofiterul G.R.U Boris Golovin il pozitioneaza pe liderul celor trei trandafiri intepatori intr-o pozitie vulnerabila. In momentul de fata si pana la aparitia altor dosare de la D.G.I.P.I-ul semper fidelis lui Vanghelie, PSD-ul pierde teren. Si asta nu-i neaparat rau! Avem nevoie de un partid social democrat puternic, insa fara nucleul infractional care a pus in cele doua mandate ale lui Iliescu, tara pe butuci. Nu-mi displace Mircea Geoana, m-a umplut de bucurie cand i-a trimis inspre derizoriu pe d’alde Nastase & co, insa daca ar fi reusit sa se rupa de contagiosii guzgani rozalii, ar fi avut drumul deschis catre presidentie. Deocamdata, nu pare altceva decat un captiv de fatada manipulat de o gasca oculto-penala! Nu ma innebuneste Basescu, nu ma convinge Crin Antonescu, dar n-as vrea ca Romania sa devina kaufland, adica o tara de vanzare, caci sa nu uitam: Rusia nu face cadouri!
vineri, 13 noiembrie 2009
Don Vitto Corleone, Rosca Stanescu, Bogdan Chiriac si trandafirii intepatori
Pe lang` rolul s`u democratic, campaniile electorale postdecembriste sunt [i ni[te teribile revelatoare de caracter. {i pentru c`, \n Romania, \nc` nu se \ntalnesc doctrine, programe, idei ci totul se bazeaz` pe neantizarea adversarului, atmosfera general` devine una pestilen]ial`. Ins`, neajunsul cel mai mare \n aceast` confruntare, tip vidanj`, \l constituie faptul, c` pe alocuri, presa si jurnali[tii \[i parasesc func]ia impar]ial` trecand direct \n tab`ra unora dintre actan]i. In lupta pentru putere [i implicit pentru...”ca[caval” particip` azi, ca [i ieri, dar sper din tot sufletul c` nu [i maine, pe post de [antaji[ti unele nume marcante ale presei libere. S` facem un salt \n trecut [i sa ne reamintim moartea misterioas` a lui Dumitru Tinu [i legaturile sale cu puterea. |n sfîr[it, în mai multe situaţii, jurnali[tii sau diver[i comentatori politici au fost obligaţi s` abordeze problema rela]iilor ambigue dintre mass-media [i politic şi, implicit, tema corup]iei din pres`. De aici am putut afla c`, de regul`, dup` alegeri, formatorii [i liderii de opinie, care molf`ie cuvinte \n interesul partidelor sau al grupurilor de interese conexe politicii sunt recompnsa]i baban din banul public: nu este vorba atît despre cei care au devenit purt`tori de cuvînt ai pre[edinţiei, prim-ministrului sau altor mini[tri, ci despre cei care au primit demnit`]i politice [i administrative,precum Bogdan Teodorescu, Ionuţ Popescu, Liviu Mihaiu sau ambasadori, consuli, euro-parlamentari consilieri ca Traian Ungureanu, Sever Voinescu sau Catalin Avramescu. Concluzia pe care o putem desprinde din episodul \n care Bogdan Chiriac si Ro[ca St`nescu se joac` de-a don Vitto Corleone cu C`t`lin Macovei, [eful A.N.I este cat se poate de simpl` [i de trist`: c`inele de paz` al democra]iei s-a umplut de jigodie, iar presa, ca ori ce putere con]ine \n ea \ns`[i morbul corup]iei. A[adar, s` fim corec]i. Lupta impotriva vechilor [i uratelor noastre metehne trebuie s` se transforme in deratizare [i pentru to]i profitorii de fonfleuri!
Oreste Teodorescu
duminică, 8 noiembrie 2009
Votati deratizarea!
luni, 2 noiembrie 2009
In basmul asta avem doar balaurul, Fat-Frumos lasandu-se corupt de la inceput
vineri, 30 octombrie 2009
luni, 26 octombrie 2009
Vicepresedintele SUA, întâmpinat indecent de cei trei crai de la Rasarit
Vizita vicepresedintelui american Biden surprinde factorii decizionali din România într-o postura relativ penibila. Fara guvern, cu doi tehnocrati pseudo-premieri, din care unul este sustinut de o majoritate parlamentara ad-hoc, dar suspectat de o relatie obscura cu serviciile secrete germane, suspectat de fapte penale în câteva dosare pe rol, iar celalalt incapabil sa-si croiasca o echipa executiva fara sprijin politic, dar sustinut de un presedinte, acuzat în mai multe rânduri de grave abateri de la regula jocului democratic. Fara sa picam în capcana teoriei conspiratiei, putem admite, daca ne pastram rezerva de inteligenta, ca asperitatile pietrei brute dintr-o tara mititica sunt slefuite de sculptorii unei Înalte Porti. Ne amintim de fanariotii girati de Istanbul, de comunistii bolsevizati la Kremlin, reprezentati cu cinste si astazi la vârful piramidei politico-economice, si nu putem sa-i uitam pe puternicii lui Basescu, mângâiat pe cheliuta de Bush Jr. Ma rog, din pacate pentru el, administratia Obama nu este interesata de un presedinte atât de jucator pe malul lacului rusesc. Asadar, înaltul reprezentant de la Washinghton se va întâlni cu triunghiul de forte reprezentat la vârf de Traian, pentru care sida este mai sanatoasa decât hrebenciucul, de Mircea al carui nas înfloreste în campaniile electorale mai ceva ca al lui Buratino si la dreapta de Crin, ingenuu si naiv precum fecioara cu himenul reparat. Ce-i vor spune cei trei crai de la Rasarit prelungirii lui Obama la Bucuresti? Va conta în economia alegerilor prezidentiale punctul de vedere american? În cazul lui Nastase, de acum cinci ani, se pare ca da… Nu putem face abstractie de ciudata coincidenta, Biden vine în România în debutul ostilitatilor pentru Cotroceni, desi Obama i-a transmis lui Basescu, prin ambasadorul de la Bucuresti, ca se va întretine cu… viitorul presedinte. Ce s-o fi întâmplat între timp? Se asigura cumva americanii ca baietii destepti si ascunsi de pe la noi au înteles bine mesajul? Sau poate le va spune domnul Biden primilor trei candidati cu sanse sa fie mai atenti pe cine propun la panoul butoanelor, caci umbla un zvon difuz printre jurnalisti, ca serviciile secrete rusesti s-ar bucura nespus daca unul dintre cei doi premeieri fara scaun si fara guvern va ajunge la Palatul Victoria. Ne asteapta decizii importante!
luni, 19 octombrie 2009
Dictatura coruptiei
sâmbătă, 10 octombrie 2009
Candidatii la prezidentiale, masti gaunoase si paguboase
sâmbătă, 3 octombrie 2009
De ce nu trebuie sa câstige Geoana sau Basescu alegerile
luni, 28 septembrie 2009
Intre comunisti si liberali se joaca libertatea cuvantului
Vreau sa fiu transant, frust, lipsit de nuante si subtilitate. Cand scrii despre politica romaneasca, artificiile diplomatice nu-si mai gasesc locul. Iata cum vad, din globul meu de sticla, tabloul campului de lupta pe care se infrunta cele doua tabere. Imi bazez argumentatia atat pe faptele si actiunile beligerantilor pro- si anti-Basescu, dar studiez atent si fizionomiile actantilor. Inainte, insa, un apel la istorie. De la inceputurile sale, miscarea liberala neaosa a grupat oameni bogati, onerosi poate, dar care insa s-au straduit sa respecte minimele reguli democratice, iar comunistii ai caror urmasi sunt astazi pesedistii si pedelistii, ca doar nu suntem toti niste naivi uituci sa nu ne amintim de trunchiul FSN-ist din care provin ambele partide, sunt bine organizati, disciplinati, dar pusi pe capatuiala. Vi-l amintiti pe socialistul Nastase cu ale lui n case? Sau pe prietenul pensionarilor Ion Iliescu, cu ceasul lui de 20.000 de euro? Ori de bugetarul Basescu, cu fetele lui milionare in euro, sau pe baronii locali? Insa, un singur lucru ii diferentiaza pe comunistoizi de liberali. Primii dispretuiesc democratia si nu-si ascund deloc sictirul. Cat de libera era presa in regimul Nastase? Azi, Basescu a reusit o alta performanta nasoala (sper ca nu se ofenseaza la termen intelectualii fara opera, care traiesc libertatea pe banii statului). A scos presa din rolul ei de observatoare obiectiva si de a patra putere independenta intr-un stat democratic si a aruncat-o in lupta ca pe niste mercenari fara scrupule. Daca ar fi fost cu adevarat un presedinte atent sa pastreze echilibrul intre forte, se asigura ca presa ramane neimplicata in jocul partinic. Turnirul dintre Ciutacu si Moraru, atacurile mai mult sau mai putin voalate la adresa lui Mircea Badea nu-i fac cinste unui aparator al democratiei. Dreapta este la fel de corupta ca si stanga, uitam greu ce rafting s-a facut sub mandatul Constantinescu, dar presa a ramas o forta. Sub odioasa guvernare Boc-Geoana avem o problema! Daca domnul Traian Basescu constata trist in campania cu Nastase ca bietul popor, la aproape doua decenii de la controversatul 1989, se vede nevoit sa aleaga intre doi fosti comunisti, de ce am repeta, in noiembrie, aceeasi psihodrama? M-am grabit sa-mi scriu naduful, acum cat inca se mai poate.
sâmbătă, 19 septembrie 2009
Traian Basescu, condamnat sa intre în cursa electorala
Foarte sanatos pentru democratie este ca o „clica” sa nu zaboveasca mai mult de un mandat la tabloul de comanda. În ciuda atasamentului sau total pentru Putere, pâna si „iluminatul” Iliescu a înteles, în 1996, sa lase frâiele. Astfel, oligarhia nu va detine monopolul absolut, ci doar unul fragmentat. În fata unei vointe oculte, dar ferme, însusi „maltezul” Adrian Nastase a înghitit în sec si s-a retras dupa rezultatele celui de-al doilea tur, în 2004. Nefiind strain de sistemul de dominare a lumii, mai putin elevatul Traian Basescu, trecut si el prin marele filtru al politicii mondiale, a înteles, desigur, mesajul presedintelui Obama. Oricât de mult îsi doreste puterea, Basescu stie ca ea se câstiga doar prin bunavointa unei Înalte Porti. Asa cum soarta voievozilor se decidea la Constantinopole, a secretarilor generali de partid comunist la Moscova, astazi, destinul politic al presedintilor tarilor NATO este hotarât în Biroul Oval. Este evident, pentru orice observator atent, ca nehotarârea lui Basescu de a se declara înscris în cursa electorala tine de un calcul subtil, care nu are nici o legatura cu sondajele. Ceea ce este însa periculos, absenta unei voci sonore care sa arate cu indexul golaniile încurajeaza în sistem crima organizata si infractionalitatea. Sa nu uitam cât a proliferat mafia sub regimurile Iliescu. Desigur, Basescu a fost doar o voce, un bufon a carui misiune a fost sa amuze opinia publica, s-o linisteasca, caci daca ar fi fost cu adevarat un cruciat al democratiei si al normalitatii, scapa de cei câtiva golani odiosi care-i asigurau camarila PDL-ista! Traian Basescu nu are prieteni, nici în structura interna, nici în diplomatiile mondiale, iar publicul, în setea lui inertiala de a tine cu învingatorii, se dezice constant de perdanti, cu alte cuvinte, daca Baselu pierde mandatul sau nu se înscrie în cursa, îl asteapta zile mai negre decât pe Nastase, plimbat ca un catelus de plus roz printre hienele de la Parchet. Din pacate, în anul de gratie 2009, ne vedem iar damnati sa mergem la vot fara nici o speranta!
luni, 14 septembrie 2009
Candidatii îsi arata fara jena coada, coarnele si copitele
luni, 7 septembrie 2009
Razboiul gastilor - falimentul tarii
Mi-ar placea monarhia constitutionala, ca o solutie europeana pentru paternalismul românesc. Si, cu toate ca nu m-a convins pâna acum principele Radu, cred ca are dreptate acuzând aceasta campanie electorala ca fiind o batalie a gastilor. Din pacate s-a retras, lasând cele câteva procente ale sale, din sondaje, la cheremul unor actanti ridicoli. Sa derulam filmul, poate prindem, acum în al douasprezecelea ceas, talcul acestei vieti politice abjecte. Iliescu îl demonteaza pe Roman, defecteaza PNL-ul prin crearea aripilor Patriciu, Catarama, Horia Rusu, Tariceanu. Basescu neantizeaza PNT-CD, boicotând Conventia. Iliescu si Basescu fac parte din acelasi trunchi FSN-ist. Asadar, astazi, dupa douazeci de ani de la împuscarea Ceausistilor, ne aflam în aceeasi companie. Ulterior se petrec urmatoarele: Basescu ajunge presedinte în 2004 cu ajutorul tacit al lui Iliescu, care-l înmulteste cu zero pe Nastase, lasându-i locul lui Geoana. Geoana îi ridica mingea la fileu lui Basescu, împreuna cu acelasi Iliescu, cerându-i suspendarea. Rezultatul: revirimentul în sondaje al marinelului, de la 35 la suta, la aproape 65 de procente. Basescu penetreaza PNL-ul cu Stolojan, acelasi personaj din lista favoritilor lui Iliescu. Stolojan rupe partidul si întareste PD, adaugându-i un L. Din social-democrati, oamenii lui Basescu devin liberali, asadar trunchiul FSN-ist ramâne la putere alternativ, cu idolul doamnei Udrea la dreapta si cu idolul doamnei Cretu la stânga. Pactul pentru România ii readuce la butoane atât pe democrat-liberali, cât si pe pesedisti. Dar liberalii lui Tariceanu au guvernat bine-mersi cu partidul presedintelui în opozitie, facând aliante discrete cu alde Iliescu. Ei, dar brambureala abia acum începe: Nea Nelu a jucat cartea lui Gorbaciov, Basescu a mers pe mâna lui Bush jr. Liberalii lui Tariceanu, prin Kondiacov, prieten si cu Nastase, au asigurat polul de interese al lui Putin. Ajuns aici, pâna si eu încep sa ma pierd în nebuloasa. Cine dintre acestia serveste intereselor României?
luni, 31 august 2009
Doi frati patati, Scufita Mov si obuzul
Fratii Basescu sunt departe de Karamazov, dar din ce in ce mai apropiati, comportamental si mental, de clanul Kennedy. Clonarea merge atat de departe, incat i s-a gasit o intrupare si misterioasei Marilyn Monroe. Blonda noastra, insa, nu-si salta fustele vaporoase, deasupra unei guri de aerisire, ci isi pune poalele in cap, mioritic, frust. Subiectul ma poarta, vreau nu vreau, in prozaicul stil sec. La fel de sec ca si umorul cuplului prezidential, si cand spun cuplu, nu ma gandesc la Maria... Tenebrele de budoar sau afacerile cu inghetata nu m-au interesat niciodata, dar cand discutam despre afaceri cu armament, lucrurile se schimba. Inainte de 1989, Romania era in topul celor mai importante furnizoare de armament pentru lumea a treia. Cinic, oribil, dar banii erau incasati de stat. Alaturi de exportul de carne, care a infometat o tara intreaga, asa a platit nebunul de Ceausescu datoriile externe - prin trafic de arme! Dupa schimbarea comunistilor din prima linie cu tovarasi mai tineri si mai apropiati de valorile comerciale, industria noastra de armament a fost pusa pe butuci, Romania iesind din competitie, insa responsabilii s-au vandut unor interese private, astfel incat ofiteri de informatii, generali, fosti tovarasi din Externe si Industrie au pus de o mafie, deruland aceleasi business-uri, insa nu in interesul natiunii, ci al propriilor buzunare. Si, fara chiar sa stie, in contul unor superputeri care vand tehnologie militara la varf. Pentru ca pomenisem mai devreme despre frati, astia doi din tema, desi au jurat, nu hranesc vaduvele si orfanii, ci fufele si golanii! Nu sunt atat de naiv, incat sa nu remarc si tonele de intoxicari care se deruleaza zilele acestea prin media, nu cumpar legat la ochi nimic din ce vinde Rosca Stanescu, dar lipsa de reactie, si mai ales de argumente ale asociatilor Udrea-Basescu, ma face sa cred ca un sambure de adevar se ascunde intre pliurile cearsafului pe care si-l pune din cand in cand pe cap fantoma comunismului care bantuie, si azi, culoarele puterii!
luni, 24 august 2009
Reindragoste-te de Romania
Motto: „Inteleptul stie ca totul este un intreg, si ca legile universale se aplica constant atat „in cer cat si pe pamant”. Astfel, am putea esentializa umanitatea la un cuplu si mai mult decat atat, devenim constienti ca daca sufletul unui individ se manifesta, modeleaza si dicteaza destinul vietii sale, tot asa si tara devine trupul animat de vointa poporului. Exista o inteconectare subtila a energie de la nucleu, la atom, de la molecula, la molecula, de la individ, la individ, de la neam la neam, de la planeta la planeta, caci Cosmosul functioneaza ca un ceasornic perfect in care diferitele forme de energie, de la cuantic la molecular curg etern, si asta se numeste generic existenta”
Sa-ti vorbesti de rau tara, este ca si cum ti-ai injura, umili si chiar batjocori, mama. Daca Cerul este Tatal Cosmic, iar Pamantul – Mama Gea, atunci toti oamenii se pot considera frati, in marea familie a umanitatii. La o scara restransa, am vazut ca familia protonului, neutronului si a electronului (trinitatea este univresal exprimata) se numeste atom, si atunci, printr-o analogie simpla, pastrand cheia trinitara am putea afirma ca reprezentarea cea mai mica a umanitatii este cuplul (Adam si Eva, sau Yin si Yang, suma energiilor complementare). Intr-o formula matematica am scrie asa: barbat+femeie=copil; familie+familie=trib; trib+trib= neam; neam+neam=umanitate. Cu alte cuvinte ajungem la o axioma istorica: evoluam constient de la regnul mineral, pana la cel uman, iar fiecare generatie respecta acelasi cadru general de dezvoltare, in corp, corpul in societate, societatea in alianta. Intotdeauna tendita a fost integralista.Si acum sa revenim la Romania. Daca am intelege ca destinul nostru individual este legat fundamental de cel al poporului din care facem parte, n-ar mai exista abuzuri, ticalosii, fara de legi. Caci nu poti fi doar tu extrem de bogat, iar vecinul tau ultrasarac, caci tot istoria ne invata ca acest tip de dezechilibru genereaza revolte, revolutii, razboaie. Pilda Sodomei si a Gomorei ne invata ca atunci cand un popor intreg este viciat, alterat, cand nu mai exista macar un individ luminat de adevar, care sa aduca Lumina, atunci el este sortit pierii. Slava Domnului, in ciuda atator evenimente discutabile prin care a trecut si trece tara noastra, au existat intotdeauna spirite care sa echilibreze balanta. Avem un salvator mesianic in fiecare domeniu vital el existentei si va rog sa-mi permiteti o foarte sumara nominalizare: medicina-Nicolae Paulescu, inventatorul insulinei; aerodinamica -Henry Coanda, inventatorul motorului cu reactie; in 1827, Petrica Poenaru inventeaza stiloul; Victor Babes scrie primul tratat de bacterologie din lume; Alexandru Ciurcu inventeaza prima ambarcatiune cu reactie in 1886; Emil Racovita devine parintele biospeologiei, in 1904; un an mai tarziu, Augustin Maior inventeaza telefonia multipla; tot noi am dat primul inginer femeie din lume in persoana doamnei Eliza Leonida Zamfirescu si desigur lista se poate intinde pe multe pagini, sa-i mai amintim doar pe Traian Vuia, inventatorul pneurilor la terenul de aterizare al avioanelor(va recomand:www.inteligentaromaneasca.blogspot.com), sa ne mutam putin in sfera artelor si a filosofiei amintindu-ne de Lucian Blaga, si de minunata sa „Trilogie a Cunoasterii”, de Mircea Eliade, cu a sa ultracuprinzatoare „Istorie a credintelor si ideilor religioase”, de Eugen Ionescu, parintele teatrului absurd; samd. Din aceasta simpla enumerare ne putem da, lesne seama, cu nu suntem in nici un caz un popor de urangutani, violatori si trepadusi ai planetei. Ba chiar, dimpotriva si la nivelul cetateanului obisnuit, provenit dintr-o cultura izolata si dintr-o tara aflata mult timp la periferia preocuparilor europene, se poate observa un plus de calitati fata de altii si aici as sublinia vorbirea fluenta a unei limbi straine, cunostinte generale la un nivel acceptabil, deschidere catre cunoastere, lipsa dogmatismului, toleranta etc. Departe de mine gandul protocronist ca Romania ar fi buricul pamantului, ca suntem un popor ales sau cine stie ce alte „arogante”, vorba unui mare infierbantat care acum se racoreste putin, dar am certitudinea ca putem sta linistiti in centrul Europei, ca parteneri cu drepturi depline, tinand cont atat de mostenirea genetica si culturala, dar, mai ales de potentialul urias pe care il avem multidisciplinar Iata si aici cateva exemple: romanii care lucreaza la cele mai performante nivele, pentru Bill Gates; licitatiile internationale care se fac pentru tablourile lui Sabin Balasa, Ciucurencu, Iser; spectacolele de teatru care ridica salilie de la Londra, Paris, New York, Tokyo...Evident, trebuie sa ilustram cumva si rolul spiritual pe care Romania il joaca pe marea scena a lumii. Ortodoxia noastra, atat de apropiata de crestinismul primelor trei secole si care ne invata blandetea, smerenia, comunicarea neintrerupta cu Dumnezeu, micile nuclee isihastice care sunt un izvor nesecat de intelpciune si iubire. Ar trebui tradusi in cat mai multe limbi duhovnici ca parintele Constantin Galeriu, Arsenie Boca, Ilie Cleopa. Cu siguranta, inflatia de demagogie si oportunism politic, ne-au facut sa ne jenam de cuvinte mari, de propriul steag arborat cu ocazia zilelor importante pentru tara, sa ascundem in strainatate originea noastra daco-romana, dar de aici si pana la efluviile de ura si mizerii perorate de diversi pseudo-intelctuali la adresa natiunii noastre este o cale lunga ce nu trebuie strabatuta niciodata. Cred cu tarie in destinul si vocatia Romaniei, sunt indragostit iremediabil de peisajul tarii mele si, dupa ce am strabatut aproape intreaga lume, nu mai am nici un complex cu privirea la valoarea umana, intelctuala si spirituala a poporului meu. Si sunt convins ca doar reindragostindu-ne de propria tara, o putem salva si reconstrui pe temeliile solide ale intelpciunii, armoniei, frumosului si pacii!
Calator spre varf
Motto:...”Si binefacatorii umanitatii sunt primii sacrificati. Dar in ce companie aleasa se aseaza toti cei care isi dau viata pentru un principiu, pentru o idee in urma carora pamantul devine un loc generos si incapator pentru toate fiintele. In fratietate si armonie putem incepe constructia unei lumi mai bune, asezata pe coloanele iubirii si ale dreptatii. In etica profunda a invatamintelor Tatalui Ceresc, prin vocile profetilor si faptele noastre, ne putem considera constructorii care aseaza temelia Regatului. Fie ca Fiul Omului si al Lui Dumnezeu sa ne intareasca mintile, sufletele si trupurile pentru a putea fi buni slujitori ai Cuvantului Sau”.
Lumea de azi, ca si cea de ieri se zbate intre insingurare, teama si speranta, credinta. Suntem chemati pe rand sa ascultam lectia planului superior, al lumii noastre initiale care este cea a spiritului.Asadar lupta politica pentru eliberarea si emanciparea spiritului uman, dar si pe cel al popoarelor reprezinta inrolarea voluntara intr-un razboi extins. Cu siguranta nici Romania nu s-a sustras acestui model evolutiv. Progresul economic, social, cultural, uman din perioada interbelica s-a lovit intai de dictaura lui Carol al II-lea, apoi de exaltarea legionara, urmata de regimul forte anti-democartic al maresalului Antonescu, culminand cu ruinarea tarii impusa de un regim bolsevic de la Moscova. Din aceasta perspectiva, ne este mai lesne de inteles, de ce astazi, tara noastra inca nu s-a trezit pe deplin, si nu a devenit constienta de rolul sau progresit in Europa unita. Avem toate premisele intrarii si activarii intr-o Alianta a principiilor si credintelor comune intr-o lume mai buna.Astazi, mai mult ca oricand sunte martorii unei redesteptari a constiintei nationale, mai ales in randul tinerilor, nemuscati de flagelul meschinariei si al coruptiei. Ei incep sa inteleaga locul pe care Romania trebuie sa-l ocupe in noua familie in care a intrat pe merit. Din totdeauna, tara noastra a fost eminamente un spatiu european. Suntem latini, crestini si am generat modele cultural-sociale in lumea intreaga: filosofie-Lucian Blaga, literatura: Mircea Eliade, Eugen Ionescu, arte-plastice: Brancusi, cercetare- Aurel Vlaicu, Traian Vuia, matematica: Grigore Moisil, si chiar politica, daca ne gandim la Nicolae Titulescu. Deci, nimeni nu poate contesta apartenenta noastra de drept la spatiul comunitar. Insa ne vedem pusi in fata unor perceptii nedrepte sau insuficient documentate. Azi in intreaga europa se generalizeaza in mass-media o imagine deformata a Romaniei. Primim etichete defaimatoare: infractorii europei, tigani, oameni fara onoare si demnitate. Evident ca pasivitatea autoritatilor nationale, lipsa lor de procupare pentru dezvolatrea pe termen lung a tarii au permis instrumentelor de propaganda sa mixeze informatii care nu ne reprezinta. Din acest motiv, este imperios necesara o cunoastere mai profunda a valorilor care ne anima, a mostenirilor europene pe care le avem de la stramosii nostrii luminosi: Maniu, Bratianu, Carol I. Speram din tot sufletul ca centrii de putere din Europa sa inteleaga rolul nostru, valoare adaugata cu care ne-am integrat, dar si pozitia noastra atat de fragila la granita de unde incepe o alta lume, unde nu mai exista NATO, nici UE. Suntem, geografic in prima linie a unui razboi, cel putin ideologic, si nu odata am fost lasati, de occident sa ne descurcam singuri. Nu putem ascunde frustrarea resimtita cand am descoperit cu cat cinism am fost lasati de catre fortele democratice in mana unui sitem totalitar care nu avea nimic in comun cu patrimoniul nostru national. Speram, din tot sufletul ca aceste lucruri sa nu n-i se mai intample niciodata. De aceasta avem nevoi de o alianta temeinica cu toti cei care impartasesc inaltele principii ale Europei unite. Desi faptic suntem integrati, nu putem sa ne ascundem ingrijorarea, vazand tratamentul umilitor la care cetatenii nostrii sunt supusi in Italia si Spania. Adaugam aici si tristetea de nu putea veni in ajutorul fratilor nostrii aflati in Republica Moldova si Ucraina, care sunt presati sa-si nege originea, sa renunte la identitatea lor,la fel de europeana ca a noastra. Si aici speram intr-un sprijin considerabil din partea aliatilor nostrii. Sigur, se poate pune intrebarea: Dar noi ce oferim in schimb? Romania, dupa ce isi va gasi intelepciunea de a aduce pace in mediul politic, sprijinita de Biserica Ortodoxa, care se bucura de increderea generala a poporului nostru, va incepe o constructie durabila si va intari cu mijloace democratice granita unde se termina spatiul comunitar, va inocula ideile de progres, pace si armonie in Balcani, va redestepta nevoia de demnitate si echilibru in comunitatile romanesti din toata lumea si va oferi gazduire bazelor militare care sa asigure securitatea intregii lumi libere.Putem vedea, asadar, cu totii necesitatea urgenta ca Alianta inaltelor valori si principii sa includa o Romanie puternica, echilibrata si dornica de progres. Putem spera ca odata, sa facem si noi parte din Regatul Cerului, unde egoismul, vanitatea, excesele, dictatura sunt intemnitate pentru cel putin o mie de ani.